Posts Tagged ‘sange

18
Ian
15

Tu si eu

Eu dorm, mananc, visez, respir
ca tine, ca voi, ca restul.
Sunt doar o alta privire tacuta in multime,
sunt doar o alta suvita care tremura-n vant,
doar o mana care cauta o alta.
Zilele-mi trec la fel de greu,
iar noptile-mi sunt la fel de gri ca ale tale.
Si eu ma afund in abisuri infinite
si ma pierd in ganduri citite-ntr-o carte.
Suflul mi se pierde in acelasi aer pe care-l respiri,
arterele-ti pulseaza in acelasi ritm cu sangele meu.
Suntem la fel, tu si eu:
doua eternitati inrobite-n eternitate.

Afla-ma tu pana nu ma pierd eu!
10421576_568239973308456_7480552736400278901_n

29
Dec
10

..si ai castigat!

 Simtea ca ar putea ceda o parte din ea oricui i-ar cere, cu atat mai mult daca cel care ar face-o ar fi insusi Mihnea. Cat de bun te face fericirea!  Chiar voia ca el sa i-o ceara; ar fi fost dovada vie ca ii apartine, ca o parte din ea se gaseste in sangele sau, ca insasi ea e sangele ce-i curge prin vene, ca ea e singura care il mentine in viata. Pentru ca si dragostea lui, el in intregime era singurul care ii dadea motive sa traiasca, era aparatul care ii controla bataile inimii, singurul aparat la care era conectata. Pentru ca era singurul care conta. Deja nu-si mai apartinea. Era a lui in intregime; putea sa o iubeasca, putea sa o ucida. Totul depindea de el. Si simtea nevoia sa stie ca are aceeasi putere asupra lui, sa stie ca ea e cea care ii pune sangele in miscare, cea din cauza careia se trezeste in fiecare dimineata si langa care adoarme in fiecare noapte.

Statea cuibarita la pieptul lui, locul in care se simtea cea mai iubita si protejata femeie din lume. Ridica usor privirea care se plimba atent peste barbia ce-i trada varsta inca frageda, peste buzele-i pline, rosii si aromate ca rodia, peste nasul lui perfect, sculptat parca de cel mai iscusit dintre greci, iar in cele din urma se opri asupra ochilor sai mari, de un caprui atat de intens incat parca sfida legile naturii. Ii privi atenta, parca voind sa afle ce se ascunde in spatele lor, ce se petrece acum in mintea si sufletul lui Mihnea. Trebuia sa stie. Iar el parca ii ghici gandurile. O privi emotionat si o lasa inauntru, o lasa sa-l cunoasca cum nu a facut-o vreodata. Era fericita, primise confirmarea. O iubea. Mihnea o iubea. Ar fi vrut sa tipe, sa danseze, sa cante si sa zboare alaturi de pasari, dar se temea de privirile trecatorilor. Ce ar fi crezut? Ca e doar o alta nebuna care nu-si gaseste rostul in viata. De fapt, era nebuna de fericire tocmai pentru ca si-l gasise. El ar fi inteles, i-ar fi inteles nevoia de a-l poetiza.

-Stii ca mi-era teama sa nu ma indragostesc de tine? Dar mi-ar fi fost imposibil sa nu simt nevoia sa te stiu al meu.

-Copilo, de trei ori copila, am fost al tau din prima clipa, fie ca ma iubeai, fie ca nu. Mi-am asumat un risc..

-..si ai castigat! M-ai castigat!


*personaje fictive, poveste fictiva, substrat non-fictiv.




about.

vede perna murdara pe care il asteapta ea:
"iarta-ma, ti-am furat o geana"..

Blog Stats

  • 10,893 hits
August 2017
L M M M V S D
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

%d blogeri au apreciat asta: